Joi, 11 Aprilie 2013 23:14

Povestea c? po?i s? faci lucruri foarte bune, dar dac? nu aude nimeni de ele, sigur c? tu e?ti mul?umit, dar nu ai succes mai departe. Apropo de cât de important? e comunicarea, conteaz? foarte mult în ce pozi?ie e?ti: dac? e?ti în pozi?ia de challenger, de opozi?ie, comunicarea e 90% - îl critici pe cel?lalt, important e cât de credibil îl critici, pentru c? toat? lumea critic?. ?sta este un dar pe care-l avem cu to?ii, acela de a critica. De altfel, e valabil, ca întotdeauna, cei care stau în tribun? s? ?tie mult mai bine cum se trage la poart? ?i cum se paseaz? decât cei de pe teren. Dac? e?ti îns? pe teren, pozi?ia se schimb?, e mai dificil?. Mie îmi place s? m? gândesc la lucruri foarte concrete, sper s? nu stau prea mult la teorie: ultima mea campanie electoral? pentru func?ia de deputat a fost extrem de sugestiv? ?i pentru cei interesa?i pute?i s? o studia?i: între un candidat solid ancorat în electoratul c?ruia i se adresa ?i un candidat care a comunicat atacând, criticând. Rezultatul a fost 60 la 30, dar nu trebuie ignorat nici cum s-au luat cei 60%, nici cum s-au luat cei 30%. Mai degrab? trebuie constatat cum n-a mai existat nimic altceva ?i oricine altcineva a disp?rut din b?t?lia de comunicare politic?. Deci ceea ce vreau s? v? spun este c? în primul rând trebuie s?, dac? vre?i, pentru dumneavoastr?, sau dac? ve?i lucra pentru ni?te oameni politici, esen?ial este s? ?ti?i ce vrea omul acela politic sau dumneavoastr?: vrea s? piard? frumos sau vrea doar s? apar? la televizor. Unii, folosind apeten?a pentru scandal, vor s? apar? la televizor ?i presa îi d? la televizor. Dac? v? pune?i pene ?i dac? spui c? te duci s?-i dai cu parul în cap pre?edintelui ??rii v? asigur c? ve?i fi prima ?tire la televizor, de?i, sigur, nimeni n-o s? v? întrebe cine sunte?i ?i cu ce ocazie a?i vrut s? v? pune?i pene ?i s? îi da?i în cap cu parul pre?edintelui. E atât de frumoas? ?tirea în sine, încât n-are nicio importan?? nici dac? nu exist? persoana respectiv?. E comunicare, deci cel mai important lucru este în primul rând ca dumneavoastr? sau clientul dumneavoastr?, c? vorbesc aici cu ni?te echipe de comunicare care s-ar putea s? lucreze – a?a am v?zut la alte olimpiade – cu ni?te oameni politici, trebuie s? ?ti?i foarte clar ce vre?i ?i ce v? propune?i ca s? pute?i s? comunica?i. Doi: trebuie s? ?ti?i foarte clar ce urmeaz? dup? momentul comunic?rii, c? ai ni?te repere în timp. Ce se întâmpl? a doua zi dup? alegeri, ce vrei s? comunici pân? la anul, peste doi ani, care-i obiectivul în timp? Nu exist? comunicare pe via??. Exist? comunicare în func?ie de reperul c?ruia v? adresa?i, avem alegeri peste o s?pt?mân? sau peste o lun? sau avem o competi?ie sau vreau s? creez impresia unui om politic care se pricepe la fluturi sau se pricepe la asfaltat drumuri. Deci cel mai important, din punctul meu de vedere, este s? ?ti?i dumneavoastr? - eu vorbesc aici cu experien?a avocatului: primul lucru, îl întrebam pe clientul meu, „domnule, spune-mi mie, e?ti vinovat sau nu e?ti vinovat? Ca s? ?tiu cum s?-?i fac ap?rarea. Spune-mi tot ce ai f?cut." Am în?eles c? ?i la spovedanie se mai spune a?a, s? te duci s? spui tot, c? cic? o s? prime?ti iertarea. Nu ?tiu dac? se întâmpl? a?a, în justi?ie nu se întâmpl? a?a, nu prime?ti neap?rat iertarea dac? spui tot ?i, oricum, vreau s? v? mai anun? un lucru: niciodat? nu prime?ti iertarea dac? spui tot în comunicarea public?. Nu, dimpotriv?! Cei care te-au acuzat sunt ferici?i c? au confirmarea c? de fapt e?ti un tic?los, un mincinos, un bandit, un ho?, ce te-au acuzat ei c? e?ti! De-asta spun c? trebuie s? ?tii foarte clar ce obiectiv ai ?i pe ce termen, nu exist? obiective generale ?i nu exist? termene generale în comunicare.

Al doilea lucru: trebuie s? stabile?ti cui te adresezi. Eu m-am uitat un pic ?i mai vorbisem ?i cu Gabi, ideea de campanie în rândul tinerilor. S? ?ti?i, este provocarea cea mai mare pentru to?i marii comunicatori ai lumii democratice în acest moment: tinerii nu merg la vot nici în Statele Unite, nici în Fran?a, nici în Germania, nici în România, iar cei care merg la vot au un comportament de vot oarecum atipic fa?? de majoritate. Mi-aduc aminte c? în 2000 toat? lumea a fost ?ocat? c? tinerii care au mers la vot l-au votat pe Vadim Tudor. Eu n-a? mai fi ?ocat dac? tinerii care merg la vot l-ar vota pe Dan Diaconescu, pentru c? votul nu e un vot ra?ional. „De ce îl votezi?” „Domnule, îmi place de el”. Cum era în 2000? „Îmi place de el c?-i ?mecher”, parc?, sau avea ochelari de soare, nu ?tiu. Deci trebuie s? ?ti?i foarte clar cui vre?i s? v? adresa?i. Nu exist? comunicare pentru toat? lumea, s? nu v? face?i aceast? iluzie, c? pute?i s? convinge?i pe absolut toat? lumea. Sunt oameni pe care orice a?i face nu-i ve?i convinge sau, m? rog, în func?ie de mesajul pe care-l da?i, calcula?i câ?i sunt convin?i de acel mesaj ?i câ?i pierde?i pe acel mesaj. Ideea principal? este s? v? gândi?i la comunicare ca la o ?tiin?? care se supune în primul rând pragmatismului.

Trei: trebuie s? spune?i clientului dumneavoastr? sau celor care vor s? fac? politic? c?, într-adev?r, comunicarea te ajut? câteodat?, dar nu te ?ine tot timpul, niciodat? nu te ?ine tot timpul, mai ales în momentul în care ajungi într-o pozi?ie în care trebuie s? faci ceva. Oamenii spun „am în?eles, te-am crezut, acum spune-ne ce faci, c? dac? ne spui tot ce ne ziceai în opozi?ie, ne plictisim! Am în?eles, când o s? ajungi tu la putere o s? faci! Acum ai ajuns la putere”. La fel de naiv este s? crezi c? po?i s? fii la putere ?i s?-i convingi pe oameni c? e?ti în opozi?ie ?i s? zici, „domnule, nu eu, B?nicioiu, de fapt, n-a f?cut, sau Gabi Petrea!" Asta-i o p?c?leal? care nu ?ine decât la cei care vor s? fie p?c?li?i.

Sunt câteva reguli pe care, repet, eu le-am înv??at empiric. În ultimii 12 ani am trecut prin ni?te campanii electorale interne, de partid, externe, nu cunosc niciun om politic care s? nu fi pierdut niciodat? vreo campanie, nu cunosc, de vreun anumit tip, fie intern, fie extern, fie ceea ce a sus?inut. Cunosc îns? oameni politici de succes care au ?tiut s?-?i limiteze înfrângerile ?i s?-?i maximizeze victoriile ?i asta se poate.

Mai e un lucru pe care vreau s? vi-l spun: când e?ti direct în focul comunic?rii, ai întotdeauna impresia c? tu de fapt faci toate lucrurile bune, dar nu comunici bine. Pentru mine, modelul politic l-a reprezentat Partidul Laburist britanic care a stat vreo 18 ani în opozi?ie pân? când un lider pe care nu-l iubea partidul a venit ?i a zis, „vre?i s? câ?tig?m alegerile? Hai s? facem lucrurile altfel, inclusiv comunicarea altfel!” Acel lider a stat 10 ani prim-ministru, cel care a venit dup? el, tot laburist, a zis „domnule, eu am f?cut lucrurile chiar mai bine decât Blair, dar n-am comunicat bine ?i de-aia am pierdut alegerile!", ceea ce nu era adev?rat. Orice om politic, orice primar, orice pre?edinte, orice prim-ministru, orice ministru o s? v? spun? c? de fapt el a f?cut lucrurile foarte bune, dar nu le-a comunicat bine. Asta-i boala oricui particip? la acest joc.

Eu v-a? sugera un singur lucru: încerca?i s? profesionaliza?i ideea de comunicare, încerca?i s? fi?i foarte pragmatici ?i încerca?i de fiecare dat? când construi?i s? fi?i dumneavoastr? con?tien?i dac? construi?i pe ceva real sau pe ceva ce nu exist?, pentru c? se poate construi ?i pe nisip, dar, sigur, e doar o chestiune de timp pân? când aceast? construc?ie dispare.

Vreau doar s? v? îndemn, în final, s? trata?i în continuare cu seriozitate comunicarea politic? într-o epoc? a comunic?rii, într-o epoc? în care acum intrând pe net putem vedea ce a spus ieri Barack Obama, ce declar? ast?zi Angela Merkel sau François Hollande, ca s? nu mai vorbesc c? putem afla în orice secund? ?i în orice moment ce a spus orice om politic român, indiferent dac? e în fundul unui sat sau este la Palatul Parlamentului, cum v? afla?i voi aici.

Eu vreau s? v? spun îns? un mare avantaj al dezvolt?rii tehnologice: avantajul accederii ?i accesului la comunicare la vârste mult mai mici. M-am uitat în statisticile Guvernului României: sunt cel mai tân?r prim-ministru din istoria României. Explica?ia este una singur?, dincolo de context: faptul c? ?i România s-a schimbat ?i s-a adaptat societatea noastr? la noile reguli de comunicare. Pentru mine este un foarte mare avantaj fa?? de oameni politici cu 20 de ani mai în vârst? decât mine ?i cu mai mare experien?? ?i poate mai buni politic faptul c? în orice secund? ?tiu ?i pot s? intru direct din telefon s? citesc o ?tire, s? primesc un mail, s?-l corectez ?i s?-l dau înapoi echipei de comunicare, s? postez pe Facebook ceva ce vreau s? comunic, pentru c?, evident, n-am luxul de a posta pe Facebook ceea ce-mi place mie sau ceea ce are dreptul oricare dintre voi, m? supun restric?iilor ?i ceea ce pun pe Facebook ?tiu c? este deja de domeniul public. Deci adaptabilitatea la tehnologie ?i la modul de gândire este marele avantaj al genera?iei. Eu m? simt deja cu un handicap fa?? de cei care vin din urm?. Fiu-meu, care are 10 ani, este mult mai rapid decât mine în jocurile pe tablet?. Nu pot s? m? joc cu el c? m? bate! E simplu, e clar, pentru simplul motiv c?, din p?cate, când îl pui s? scrie de mân?, are o mare problem?, ca to?i cei din genera?ia lui, poate s? scrie la computer mult mai repede decât mine. ?sta este un avantaj pentru cei tineri, e singurul avantaj pe care îl ave?i: adaptabilitatea la noi tehnologii ?i la tot ceea ce înseamn? societatea. Nimeni nu mai are r?bdare s? asculte un discurs de o or? ?i jum?tate, nimeni nu are r?bdare s? citeasc? o declara?ie pân? la sfâr?it. A fost ieri, ca experiment, a fost ieri o declara?ie a purt?torului de cuvânt al Comisiei Europene despre o problem? din România care începea cu „sigur, nu a fost a?a cum ne-am dorit noi, dar trebuie…”, ?i era o chestiune lung? în care se aproba ceea ce f?ceam noi. S-a citit prima propozi?ie; eu am citit restul ?i-s mul?umit. Dar, de fapt, asta e ideea: totul se mi?c? mult mai repede.

Dac? vre?i – ?i cu asta chiar închei – cel mai interesant lucru despre comunicare pe care l-am citit a fost acela c? întotdeauna în istoria omenirii pe?tele mai mare l-a mâncat pe pe?tele mai mic. Noi tr?im într-o nou? epoc?, în care pe?tele mai rapid îl m?nânc? pe pe?tele mai încet. Dumneavoastr? sunte?i mai rapizi în mod natural, eu sunt mai încet c? sunt b?trân. Fiind mai încet, v? mul?umesc ?i mul?umesc celor care au lucrat la proiectul cu Victor Ponta candidat la preziden?iale acum, dar, fiind prea b?trân ca s? m? pot adapta din mers, o s? candidez mai încolo, nu acum. M-am uitat la puncte slabe ?i puncte tari: m-am strâmbat la punctele slabe – crede?i c?-i place cuiva s?-i spune?i ce puncte slabe are ?i cu ce-l atac? adversarii? Punctele tari le-am citit cu mare pl?cere. Îns? nu rata?i avantajul natural pe care-l ave?i, fi?i primii care se adapteaz? la schimbare ?i o s? fi?i ori ni?te oameni politici care comunic? mai bine decât mine ?i decât Nicu B?nicioiu ?i decât Gabi Petrea, ori ve?i fi ni?te consultan?i foarte bine pl?ti?i. S? ?ti?i c? în campaniile electorale cei care nu pierd niciodat? sunt consultan?ii. Ei nu pierd, m? rog, dac?-?i onoreaz? contractul omul politic, ceea ce nu se întâmpl? chiar întotdeauna, dar se întâmpl? de obicei, îns? dac? v? mi?ca?i mai repede, chiar dac? uneori v? mi?ca?i în direc?ia gre?it?, ave?i ?anse mult mai mari s? îi bate?i pe pe?tii mai mari, dar mult mai înce?i decât dumneavoastr?.

Eu vreau s? v? urez mult? înc?p??ânare în ceea ce face?i ?i sper ca exerci?iile de comunicare care se pare c? au afectat energia din Parlament s? nu le trata?i doar ca pe exerci?ii de comunicare. De multe ori prin comunicare pute?i afecta via?a oamenilor, via?a dumneavoastr?, ?i s? nu o lua?i niciodat? doar ca pe un mijloc de a ajunge la altceva, pentru c? uneori e chiar un obiectiv în sine, ?i atunci lucrurile pot s? mearg? în direc?ia în care nu v? dori?i.

Gata cu comunicarea! Vreau s? v? mul?umesc pentru faptul c? a?i avut r?bdare ?i v-a?i implicat ?i, am v?zut, sunte?i foarte serio?i – într-adev?r, a?a se fac planurile de campanie. O s? îi dezam?gesc pe cei care au f?cut planurile de campanie, c? nu fac contract cu ei acum, dar îi ?in minte pentru momentul în care voi avea nevoie. În rest, cei care vre?i s? nu fi?i doar consultan?i de comunicare, ci vre?i s? fi?i chiar oameni politici care comunic?, a?tepta?i-v? la tot ce e mai bun în via??!

Mul?umesc mult de tot!

 
Intalnire bilaterala parlamentara UE - Canada
Joi, 11 Aprilie 2013 23:07

O delegatie a parlamentului canadian condusa de senatorul Tilson s-a intalnit cu membrii ai delegatiei UE -Canada.Unul dintre subiectele principale adus in dezbatere de dna MinodoraCliveti, membra a acestei delegatii,a fost ridicarea vizelor pentru cetatenii romani.Senatorul Tilson, presedinte al comitetului parlamentar canadian pentru cetatenie si emigratie a dat explicatii si a precizat ca 2013 va fi anul in care restrictionarea accesului romanilor in Canada va disparea.

 
Minodora Cliveti: "Trebuie actionat pentru o incluziune reala a romilor la nivel european"
Luni, 08 Aprilie 2013 23:05

Doamna Minodora Cliveti, membra a Parlamentului European, considera ca romii, care reprezinta cea mai mare minoritate etnica a Europei, se confrunta frecvent cu prejudecati, intoleranta, discriminare si excluziune. Spre exemplu, cetatenii de etnie roma din Romania continua sa fie discriminati pe piata muncii, avand in vedere faptul ca acestia prefera sa lucreze in alte state membre UE. Conform unui studiu realizat in 2012 privind migratia, 67,6% dintre romi care au plecat in Italia au indicat gasirea unui loc de munca drept principalul motiv pentru plecarea din tara. Aceeasi situatie se regaseste si in cazul celor care au migrat in Spania, tara in care peste 60% dintre romii bulgari si romani au beneficiat de consiliere pentru gasirea unui loc de munca.

De asemenea, romii continua sa fie subiect de discriminare si in ceea ce priveste accesul la serviciile publice si prezentarea in mass-media, aceste atitudini fiind alimentate de stereotipuri negative si prejudecati care sunt puternic prezente in mentalitatea publica.

"Astazi sarbatorim Ziua Internationala a romilor! Ar trebui sa fie o zi in care putem sa spunem ca romii se bucura de egalitate de sanse in obtinerea unui loc de munca, de acces la servicii publice, la o locuinta decenta si o educatie adecvata pentru copii, dar, din pacate, cu toate eforturile facute la nivel european odata cu adoptarea Strategiei privind integrarea sociala ?i economica a romilor in Europa, nu putem afirma ca s-a imbunatatit situatia acestora.
In calitate de raportor din partea socialistilor si democratilor europeni pe raportul privind " Aspectele de gen ale Cadrului european aferent strategiilor de incluziune nationala a populatiei Roma", voi solicita statelor membre UE, ca prin politicile nationale din toate domeniile care sunt relevante pentru incluziunea romilor, sa  actioneze pentru a imbunatati viata celor 10-12 milioane de cetateni de etnie roma pentru a beneficia de educatie, locuri de munca, protectie si incluziunea sociala, si acces la serviciile de sanatate"
, a declarat doamna Cliveti.

 
Femeile cu dizabilitati trebuie ajutate sa se integreze pe piata muncii
Miercuri, 03 Aprilie 2013 19:47

Doamna Minodora Cliveti, membra a Comisiei pentru munca si afaceri sociale din Parlamentul European, a fost desemnata raportor din partea socialistilor si democratilor pe raportul privind "Femeile cu dizabilitati".

Aproximativ 650 de milioane de oameni la nivel mondial (aproximatix 10% din populatia intregii lumi) traieste  cu o dizabilitate  si se confrunta frecvent cu o multitudine de obstacole fizice si sociale. La modul general, femeile trebuie sa faca fata discriminarilor pe baza de rasa, varsta, limba, etnie, cultura, religie sau dizabilitate. Persistenta unor bariere culturale, juridice si institutionale face ca femeile si fetele cu handicap sa fie victime ale discriminarii de doua ori: ca femei si ca persoane cu handicap.

Potrivit Organizatiei Natiunilor Unite, doar 25% dintre femeile cu handicap sunt integrate pe piata muncii la nivel mondial.

Persoanele cu handicap se confrunta cu dificultati in a intra pe piata fortei de munca, dar, dintr-o perspectiva de gen, barbatii cu dizabilitati au sanse duble de a fi angajati in comparatie cu femeile cu handicap. Femeile cu handicap de munca se confrunta adesea cu inegalitati la angajare si in ceea ce priveste promovarea, la formare si reconversie profesionala, la obtinerea de credite, la plata inegala pentru munca egala si segregarea profesionala, si participa foarte rar sau deloc la procesul de luare a deciziilor economice.

Astfel, fetele si femeile de toate varstele, cu orice forma de handicap sunt printre cele mai vulnerabile si marginalizate de societate. Prin urmare, trebuie luate masuri in asa fel sa fie integrate preocuparile acestora la elaborarea politicilor sociale.

"Punerea in aplicare si executarea principiului non-discriminarii este necesara pentru a creste ocuparea fortei de munca a persoanelor cu handicap si a incluziunii sociale in toate statele membre. Trebuie sa abordam problema femeilor cu handicap, concentrandu-ne mai mult pe capacitatea partiala de munca, mai degraba decat pe incapacitatea de munca a acestora. Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui sa faciliteze, prin urmare, o abordare echilibrata a flexicuritatii in tarile lor", a declarat doamna Cliveti.

 
Raport de activitate europarlamentar MINODORA CLIVETI 25 - 28 martie 2013, BRUXELLES
MarĹŁi, 02 Aprilie 2013 13:43

ACTIVITATE PE COMISII

Comisia de ocupare a fortei de munca si afaceri sociale (EMPL)

  • alocarea raportului „Femeile cu dizabilitati” in calitate de raportor din umbra din partea grupului politic S&D din cadrul Parlamentului European


Comisia pentru egalitate de sanse si drepturile femeilor (FEMM)

  • alocarea raportului privind „Aspectele de gen ale cadrului european aferent strategiilor de incluziune nationala a populatiei de etnie Roma”, in calitatea de raportor din partea grupului politic S&D din cadrul Parlamentului European

ALTE ACTIVITATI

  • intrebare scrisa adresata Comisiei Europene pe tema includerii stagiilor in calculul pensiilor

CONFERINTE / SEMINARII / DEZBATERI

  • participare la conferinta "Sustainability for Sustainable Growth - Using Cohesion and R&D Funding in the Water Sector to Promote Economic Growth", organizata si prezidata de domnul europarlamentar Victor Bostinaru;
  • participare la dezbaterea “A Case for EU Competitiveness - Quotas in the Boardroom”,  organizata de europarlamentarii Silvana Koch-Mehrin si Louis Michel;
  • participare la seminarul pe tema violentei impotriva femeilor dr etnie roma “Romani Women and Gender-based Violence within Romani Communities”;
  • participare le dezbaterea pe tema libertatii presei “Freedom of the press: a Threat T to the judiciary?”, organizata de europarlamentarii Norica Nicolai si Renate Weber
  • participare la seminarul pe tema bunastarii copiilor “Seminar on child well-being”, organizat de doamna europarlamentar Daciana Sarbu

INTERVIURI / COMUNICATE DE PRESA

  • comunicat de presa "Avem nevoie de un cadru european adecvat pentru femeile rome  supuse unei duble discrimin?ri, etnice ?i de gen" cu ocazia numirii domniei sala drept raportor pe raportul „Aspectele de gen ale Cadrului european aferent strategiilor de incluziune nationala a populatiei Roma” in cadrul Comisiei FEMM

 

 
Avem nevoie de un Cadru european adecvat pentru femeile rome supuse unei duble discrimin?ri, etnice ?i de gen
Miercuri, 27 Martie 2013 16:02

Europarlamentarul Minodora Cliveti (PSD), membru al Comisiei pentru drepturile femeii ?i egalitate de ?anse a fost numit? în aceasta s?pt?mân?, raportor din partea sociali?tilor ?i democra?ilor europeni, din Parlamentul European, pe raportul din proprie ini?iativ? al acestei comisii privind „Aspectele de gen ale Cadrului european aferent strategiilor de incluziune na?ional? a popula?iei Rome”.

De-a lungul ultimilor ani, institu?iile Uniunii Europene ?i agen?iile de profil ?i-au canalizat eforturile din ce în ce mai mult asupra situa?iei drepturilor omului privind aceast? minoritate în Europa. Discriminarea ?i abuzurile împotriva romilor r?mân totu?i la scar? larg? ?i nici un guvern european nu poate pretinde ca a înregistrat un deplin succes în protejarea drepturilor omului, ale membrilor acestor minorit??i. Raportul din proprie ini?iativ? al Comisiei pentru drepturile femeii ?i egalitate de ?anse se concentreaz? asupra situa?iei specifice ?i delicate a femeilor rome, care sunt adesea expuse discrimin?rii multiple ?i intersectoriale pe motive de gen ?i origine etnic? ?i a accesului limitat al acestora la educa?ie, ocuparea for?ei de munc?, s?n?tate, servicii sociale ?i luarea deciziilor. Discriminarea poate ap?rea în cadrul societ??ii într-un context de cre?tere a rasismului anti-romi, dar, de asemenea ?i în cadrul comunit??ilor lor, pe motiv de gen. Femeile rome sunt supuse  unui  risc mai mare decât femeile non-rome, de a fi expuse la toate formele de violen?? împotriva femeilor ?i anume violen?a domestic?, traficul de persoane, prostitu?ia, tocmai din cauza existen?ei   obstacolelor suplimentare în exercitarea drepturilor omului, determinate de lipsa incluziunii sociale, accesul la educa?ie, informa?ie, s?n?tate.

„Acest raport este o ocazie foarte bun? nu numai s? analiz?m problemele specifice ale aceste categorii de popula?ie, femeile de etnie Rom?, dar ?i s? contribuim la îmbun?t??irea/ diversificarea mijloacelor pentru consolidarea unui Strategii europene privind popula?ia Rom?. În acela?i timp este o oportunitate de a face mai bine cunoscute problemele specifice ale acestei etnii, opiniei publice ?i de a contribui  în acest fel la solu?ionarea acestora într-un cadru european, cu solu?ii europene”, a declarat eurodeputatul Minodora Cliveti

 
<< Început < Anterior 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Următor > Sfârşit >>

Pagina 24 din 40