Raport de activitate europarlamentar MINODORA CLIVETI, 08 - 11 aprilie 2013 BRUXELLES
Sâmbătă, 13 Aprilie 2013 23:26
ACTIVITATE IN CADRUL GRUPULUI POLITIC S&D
  • participare la sedintele grupului S&D;
  • participare la sedinta S&D a grupului de lucru al Comisiei ENVI;
  • participare la sedinta S&D a grupului orizontal de lucru D "Dezvoltare durabila si competitivitate".
ALTE ACTIVITATI
  • a adresat o intrebare scrisa Comisiei Europene privind o strategie globala de abordare a problematicii fumatului in randul tinerilor.
CONFERINTE / DEZBATERI / SEMINARII
  • participare la discutiile mesei rotunde pe tema "Beneficiu mutual - provocari si oportunitati ale investitiilor chineze in europa", gazduita de dl. europarlamentar Phil Bennion;
  • participare la intalnirea cu parlamentarii canadieni in cadrul Canada-Europe Parliamentary Association;
  • participare la discutiile mesei rotunde pe tema "Integrarea populatiei de etnie roma in Europa Centrala si de Sud-Est";
  • participare la receptia oferita de dl. europarlamentar Philip Bradbourn, presedintele delegatiei pentru relatiile cu Canada;
  • participare la Conferinta S&D privind violenta impotriva femeilor fiind prezenti: dl. Hannes Swoboda, dna Rovana Plumb, dna Corina Cretu, etc;
  • participare la pranzul de lucru la invitatia doamnei europarlamentar Corina Cretu, vicepresedinta a grupului politic S&D din cadrul Parlamentului European, impreuna cu alte doamne din conducerea Organizatiei de Femei a PSD;
  • participare la intalnirea cu membri din conducerea OFPSD, discutii pe teme europene.
INTERVIURI / COMUNICATE DE PRESA
  • comunicat de presa "Trebuie actionat pentru o incluziune reala a romilor la nivel european" dat cu ocazia Zilei internationale a Romilor si in calitate de raportor din partea socialistilor si democratilor europeni pe raportul privind "Aspectele de gen ale Cadrului european aferent strategiilor de incluziune nationala a populatiei Roma";
  • comunicat de presa ""Sustin includerea in calculul pensiilor stagiile de formare remunerate pentru tineri" in urma adresarii unei intrabari scrice Comisiei Europene cu privire la includerea in calculul pensiei finale a duratei stagiilor de formare remunerate.

 
Consiliul Europei critica Marea Britanie pentru "retorica rusinoasa" la adresa imigrantilor romani si bulgari: Alimenteaza stereotipurile si creeaza ostilitate fata de straini
Sâmbătă, 13 Aprilie 2013 23:23

Comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei a clasificat drept "inacceptabila" atitudinea Guvernului britanic fata de imigrantii romani si bulgari, aratand ca acestia sunt "tratati ca un flagel", relateaza The Guardian. Oficialul european a avertizat autoritatile de la Londra ca aplicarea masurilor de limitare a accesului noilor imigranti la sistemul de indemnizatii sociale va contribui la excluziunea imigrantilor si va crea astfel si mai multe probleme sociale pe termen lung.
Comisarul pentru Drepturile Omului Nils Muizniek a avertizat Londra ca retorica pe care o incurajeaza alimenteaza stereotipurile si ostilitatea fata de straini.

"Dezbaterea din Marea Britanie a luat o turnura ingrijoratoare, portretizand imigrantii cu calificari inferioare drept straini periculosi care vin sa fure locuri de munca, salarii mai mici si sa distruga sistemul medical", a declarat oficialul european pentru The Guardian.

"Cetatenii bulgari si romani sunt stigmatizati din cauza originii lor. Acest lucru este inacceptabil pentru ca un stat nu poate trata cetatenii bulgari si romani in mod diferit fata de alti cetateni ai UE. Trebuie sa fie tratati egal, nu pe baza unor prezumtii sau generalizari plecand de la originea lor etnica", a adaugat comisarul Muizniek, politician si activist leton pentru drepturile omului.

Oficialul european considera ca liderii politici joaca un rol esential in remodelarea dezbaterilor politice aprinse din Marea Britanie si din Germania privind potentiala amenintare reprezentata de un aflux de romi din Bulgaria si Romania odata cu ridicarea restrictiile de munca in ianuarie 2013, scrie The Guardian.

Avertismentul lui Nils Muizniek vine dupa discursul pe tema imigratiei sustinut luni de premierul David Cameron, despre care a spus ca risca sa alimenteze stereotipurile si ostilitatea fata de imigranti.

Sursa EURactiv

 
Joi, 11 Aprilie 2013 23:14

Povestea c? po?i s? faci lucruri foarte bune, dar dac? nu aude nimeni de ele, sigur c? tu e?ti mul?umit, dar nu ai succes mai departe. Apropo de ct de important? e comunicarea, conteaz? foarte mult n ce pozi?ie e?ti: dac? e?ti n pozi?ia de challenger, de opozi?ie, comunicarea e 90% - l critici pe cel?lalt, important e ct de credibil l critici, pentru c? toat? lumea critic?. ?sta este un dar pe care-l avem cu to?ii, acela de a critica. De altfel, e valabil, ca ntotdeauna, cei care stau n tribun? s? ?tie mult mai bine cum se trage la poart? ?i cum se paseaz? dect cei de pe teren. Dac? e?ti ns? pe teren, pozi?ia se schimb?, e mai dificil?. Mie mi place s? m? gndesc la lucruri foarte concrete, sper s? nu stau prea mult la teorie: ultima mea campanie electoral? pentru func?ia de deputat a fost extrem de sugestiv? ?i pentru cei interesa?i pute?i s? o studia?i: ntre un candidat solid ancorat n electoratul c?ruia i se adresa ?i un candidat care a comunicat atacnd, criticnd. Rezultatul a fost 60 la 30, dar nu trebuie ignorat nici cum s-au luat cei 60%, nici cum s-au luat cei 30%. Mai degrab? trebuie constatat cum n-a mai existat nimic altceva ?i oricine altcineva a disp?rut din b?t?lia de comunicare politic?. Deci ceea ce vreau s? v? spun este c? n primul rnd trebuie s?, dac? vre?i, pentru dumneavoastr?, sau dac? ve?i lucra pentru ni?te oameni politici, esen?ial este s? ?ti?i ce vrea omul acela politic sau dumneavoastr?: vrea s? piard? frumos sau vrea doar s? apar? la televizor. Unii, folosind apeten?a pentru scandal, vor s? apar? la televizor ?i presa i d? la televizor. Dac? v? pune?i pene ?i dac? spui c? te duci s?-i dai cu parul n cap pre?edintelui ??rii v? asigur c? ve?i fi prima ?tire la televizor, de?i, sigur, nimeni n-o s? v? ntrebe cine sunte?i ?i cu ce ocazie a?i vrut s? v? pune?i pene ?i s? i da?i n cap cu parul pre?edintelui. E att de frumoas? ?tirea n sine, nct n-are nicio importan?? nici dac? nu exist? persoana respectiv?. E comunicare, deci cel mai important lucru este n primul rnd ca dumneavoastr? sau clientul dumneavoastr?, c? vorbesc aici cu ni?te echipe de comunicare care s-ar putea s? lucreze a?a am v?zut la alte olimpiade cu ni?te oameni politici, trebuie s? ?ti?i foarte clar ce vre?i ?i ce v? propune?i ca s? pute?i s? comunica?i. Doi: trebuie s? ?ti?i foarte clar ce urmeaz? dup? momentul comunic?rii, c? ai ni?te repere n timp. Ce se ntmpl? a doua zi dup? alegeri, ce vrei s? comunici pn? la anul, peste doi ani, care-i obiectivul n timp? Nu exist? comunicare pe via??. Exist? comunicare n func?ie de reperul c?ruia v? adresa?i, avem alegeri peste o s?pt?mn? sau peste o lun? sau avem o competi?ie sau vreau s? creez impresia unui om politic care se pricepe la fluturi sau se pricepe la asfaltat drumuri. Deci cel mai important, din punctul meu de vedere, este s? ?ti?i dumneavoastr? - eu vorbesc aici cu experien?a avocatului: primul lucru, l ntrebam pe clientul meu, domnule, spune-mi mie, e?ti vinovat sau nu e?ti vinovat? Ca s? ?tiu cum s?-?i fac ap?rarea. Spune-mi tot ce ai f?cut." Am n?eles c? ?i la spovedanie se mai spune a?a, s? te duci s? spui tot, c? cic? o s? prime?ti iertarea. Nu ?tiu dac? se ntmpl? a?a, n justi?ie nu se ntmpl? a?a, nu prime?ti neap?rat iertarea dac? spui tot ?i, oricum, vreau s? v? mai anun? un lucru: niciodat? nu prime?ti iertarea dac? spui tot n comunicarea public?. Nu, dimpotriv?! Cei care te-au acuzat sunt ferici?i c? au confirmarea c? de fapt e?ti un tic?los, un mincinos, un bandit, un ho?, ce te-au acuzat ei c? e?ti! De-asta spun c? trebuie s? ?tii foarte clar ce obiectiv ai ?i pe ce termen, nu exist? obiective generale ?i nu exist? termene generale n comunicare.

Al doilea lucru: trebuie s? stabile?ti cui te adresezi. Eu m-am uitat un pic ?i mai vorbisem ?i cu Gabi, ideea de campanie n rndul tinerilor. S? ?ti?i, este provocarea cea mai mare pentru to?i marii comunicatori ai lumii democratice n acest moment: tinerii nu merg la vot nici n Statele Unite, nici n Fran?a, nici n Germania, nici n Romnia, iar cei care merg la vot au un comportament de vot oarecum atipic fa?? de majoritate. Mi-aduc aminte c? n 2000 toat? lumea a fost ?ocat? c? tinerii care au mers la vot l-au votat pe Vadim Tudor. Eu n-a? mai fi ?ocat dac? tinerii care merg la vot l-ar vota pe Dan Diaconescu, pentru c? votul nu e un vot ra?ional. De ce l votezi? Domnule, mi place de el. Cum era n 2000? mi place de el c?-i ?mecher, parc?, sau avea ochelari de soare, nu ?tiu. Deci trebuie s? ?ti?i foarte clar cui vre?i s? v? adresa?i. Nu exist? comunicare pentru toat? lumea, s? nu v? face?i aceast? iluzie, c? pute?i s? convinge?i pe absolut toat? lumea. Sunt oameni pe care orice a?i face nu-i ve?i convinge sau, m? rog, n func?ie de mesajul pe care-l da?i, calcula?i c?i sunt convin?i de acel mesaj ?i c?i pierde?i pe acel mesaj. Ideea principal? este s? v? gndi?i la comunicare ca la o ?tiin?? care se supune n primul rnd pragmatismului.

Trei: trebuie s? spune?i clientului dumneavoastr? sau celor care vor s? fac? politic? c?, ntr-adev?r, comunicarea te ajut? cteodat?, dar nu te ?ine tot timpul, niciodat? nu te ?ine tot timpul, mai ales n momentul n care ajungi ntr-o pozi?ie n care trebuie s? faci ceva. Oamenii spun am n?eles, te-am crezut, acum spune-ne ce faci, c? dac? ne spui tot ce ne ziceai n opozi?ie, ne plictisim! Am n?eles, cnd o s? ajungi tu la putere o s? faci! Acum ai ajuns la putere. La fel de naiv este s? crezi c? po?i s? fii la putere ?i s?-i convingi pe oameni c? e?ti n opozi?ie ?i s? zici, domnule, nu eu, B?nicioiu, de fapt, n-a f?cut, sau Gabi Petrea!" Asta-i o p?c?leal? care nu ?ine dect la cei care vor s? fie p?c?li?i.

Sunt cteva reguli pe care, repet, eu le-am nv??at empiric. n ultimii 12 ani am trecut prin ni?te campanii electorale interne, de partid, externe, nu cunosc niciun om politic care s? nu fi pierdut niciodat? vreo campanie, nu cunosc, de vreun anumit tip, fie intern, fie extern, fie ceea ce a sus?inut. Cunosc ns? oameni politici de succes care au ?tiut s?-?i limiteze nfrngerile ?i s?-?i maximizeze victoriile ?i asta se poate.

Mai e un lucru pe care vreau s? vi-l spun: cnd e?ti direct n focul comunic?rii, ai ntotdeauna impresia c? tu de fapt faci toate lucrurile bune, dar nu comunici bine. Pentru mine, modelul politic l-a reprezentat Partidul Laburist britanic care a stat vreo 18 ani n opozi?ie pn? cnd un lider pe care nu-l iubea partidul a venit ?i a zis, vre?i s? c?tig?m alegerile? Hai s? facem lucrurile altfel, inclusiv comunicarea altfel! Acel lider a stat 10 ani prim-ministru, cel care a venit dup? el, tot laburist, a zis domnule, eu am f?cut lucrurile chiar mai bine dect Blair, dar n-am comunicat bine ?i de-aia am pierdut alegerile!", ceea ce nu era adev?rat. Orice om politic, orice primar, orice pre?edinte, orice prim-ministru, orice ministru o s? v? spun? c? de fapt el a f?cut lucrurile foarte bune, dar nu le-a comunicat bine. Asta-i boala oricui particip? la acest joc.

Eu v-a? sugera un singur lucru: ncerca?i s? profesionaliza?i ideea de comunicare, ncerca?i s? fi?i foarte pragmatici ?i ncerca?i de fiecare dat? cnd construi?i s? fi?i dumneavoastr? con?tien?i dac? construi?i pe ceva real sau pe ceva ce nu exist?, pentru c? se poate construi ?i pe nisip, dar, sigur, e doar o chestiune de timp pn? cnd aceast? construc?ie dispare.

Vreau doar s? v? ndemn, n final, s? trata?i n continuare cu seriozitate comunicarea politic? ntr-o epoc? a comunic?rii, ntr-o epoc? n care acum intrnd pe net putem vedea ce a spus ieri Barack Obama, ce declar? ast?zi Angela Merkel sau Franois Hollande, ca s? nu mai vorbesc c? putem afla n orice secund? ?i n orice moment ce a spus orice om politic romn, indiferent dac? e n fundul unui sat sau este la Palatul Parlamentului, cum v? afla?i voi aici.

Eu vreau s? v? spun ns? un mare avantaj al dezvolt?rii tehnologice: avantajul accederii ?i accesului la comunicare la vrste mult mai mici. M-am uitat n statisticile Guvernului Romniei: sunt cel mai tn?r prim-ministru din istoria Romniei. Explica?ia este una singur?, dincolo de context: faptul c? ?i Romnia s-a schimbat ?i s-a adaptat societatea noastr? la noile reguli de comunicare. Pentru mine este un foarte mare avantaj fa?? de oameni politici cu 20 de ani mai n vrst? dect mine ?i cu mai mare experien?? ?i poate mai buni politic faptul c? n orice secund? ?tiu ?i pot s? intru direct din telefon s? citesc o ?tire, s? primesc un mail, s?-l corectez ?i s?-l dau napoi echipei de comunicare, s? postez pe Facebook ceva ce vreau s? comunic, pentru c?, evident, n-am luxul de a posta pe Facebook ceea ce-mi place mie sau ceea ce are dreptul oricare dintre voi, m? supun restric?iilor ?i ceea ce pun pe Facebook ?tiu c? este deja de domeniul public. Deci adaptabilitatea la tehnologie ?i la modul de gndire este marele avantaj al genera?iei. Eu m? simt deja cu un handicap fa?? de cei care vin din urm?. Fiu-meu, care are 10 ani, este mult mai rapid dect mine n jocurile pe tablet?. Nu pot s? m? joc cu el c? m? bate! E simplu, e clar, pentru simplul motiv c?, din p?cate, cnd l pui s? scrie de mn?, are o mare problem?, ca to?i cei din genera?ia lui, poate s? scrie la computer mult mai repede dect mine. ?sta este un avantaj pentru cei tineri, e singurul avantaj pe care l ave?i: adaptabilitatea la noi tehnologii ?i la tot ceea ce nseamn? societatea. Nimeni nu mai are r?bdare s? asculte un discurs de o or? ?i jum?tate, nimeni nu are r?bdare s? citeasc? o declara?ie pn? la sfr?it. A fost ieri, ca experiment, a fost ieri o declara?ie a purt?torului de cuvnt al Comisiei Europene despre o problem? din Romnia care ncepea cu sigur, nu a fost a?a cum ne-am dorit noi, dar trebuie, ?i era o chestiune lung? n care se aproba ceea ce f?ceam noi. S-a citit prima propozi?ie; eu am citit restul ?i-s mul?umit. Dar, de fapt, asta e ideea: totul se mi?c? mult mai repede.

Dac? vre?i ?i cu asta chiar nchei cel mai interesant lucru despre comunicare pe care l-am citit a fost acela c? ntotdeauna n istoria omenirii pe?tele mai mare l-a mncat pe pe?tele mai mic. Noi tr?im ntr-o nou? epoc?, n care pe?tele mai rapid l m?nnc? pe pe?tele mai ncet. Dumneavoastr? sunte?i mai rapizi n mod natural, eu sunt mai ncet c? sunt b?trn. Fiind mai ncet, v? mul?umesc ?i mul?umesc celor care au lucrat la proiectul cu Victor Ponta candidat la preziden?iale acum, dar, fiind prea b?trn ca s? m? pot adapta din mers, o s? candidez mai ncolo, nu acum. M-am uitat la puncte slabe ?i puncte tari: m-am strmbat la punctele slabe crede?i c?-i place cuiva s?-i spune?i ce puncte slabe are ?i cu ce-l atac? adversarii? Punctele tari le-am citit cu mare pl?cere. ns? nu rata?i avantajul natural pe care-l ave?i, fi?i primii care se adapteaz? la schimbare ?i o s? fi?i ori ni?te oameni politici care comunic? mai bine dect mine ?i dect Nicu B?nicioiu ?i dect Gabi Petrea, ori ve?i fi ni?te consultan?i foarte bine pl?ti?i. S? ?ti?i c? n campaniile electorale cei care nu pierd niciodat? sunt consultan?ii. Ei nu pierd, m? rog, dac?-?i onoreaz? contractul omul politic, ceea ce nu se ntmpl? chiar ntotdeauna, dar se ntmpl? de obicei, ns? dac? v? mi?ca?i mai repede, chiar dac? uneori v? mi?ca?i n direc?ia gre?it?, ave?i ?anse mult mai mari s? i bate?i pe pe?tii mai mari, dar mult mai nce?i dect dumneavoastr?.

Eu vreau s? v? urez mult? nc?p??nare n ceea ce face?i ?i sper ca exerci?iile de comunicare care se pare c? au afectat energia din Parlament s? nu le trata?i doar ca pe exerci?ii de comunicare. De multe ori prin comunicare pute?i afecta via?a oamenilor, via?a dumneavoastr?, ?i s? nu o lua?i niciodat? doar ca pe un mijloc de a ajunge la altceva, pentru c? uneori e chiar un obiectiv n sine, ?i atunci lucrurile pot s? mearg? n direc?ia n care nu v? dori?i.

Gata cu comunicarea! Vreau s? v? mul?umesc pentru faptul c? a?i avut r?bdare ?i v-a?i implicat ?i, am v?zut, sunte?i foarte serio?i ntr-adev?r, a?a se fac planurile de campanie. O s? i dezam?gesc pe cei care au f?cut planurile de campanie, c? nu fac contract cu ei acum, dar i ?in minte pentru momentul n care voi avea nevoie. n rest, cei care vre?i s? nu fi?i doar consultan?i de comunicare, ci vre?i s? fi?i chiar oameni politici care comunic?, a?tepta?i-v? la tot ce e mai bun n via??!

Mul?umesc mult de tot!

 
Intalnire bilaterala parlamentara UE - Canada
Joi, 11 Aprilie 2013 23:07

O delegatie a parlamentului canadian condusa de senatorul Tilson s-a intalnit cu membrii ai delegatiei UE -Canada.Unul dintre subiectele principale adus in dezbatere de dna MinodoraCliveti, membra a acestei delegatii,a fost ridicarea vizelor pentru cetatenii romani.Senatorul Tilson, presedinte al comitetului parlamentar canadian pentru cetatenie si emigratie a dat explicatii si a precizat ca 2013 va fi anul in care restrictionarea accesului romanilor in Canada va disparea.

 
Minodora Cliveti: "Trebuie actionat pentru o incluziune reala a romilor la nivel european"
Luni, 08 Aprilie 2013 23:05

Doamna Minodora Cliveti, membra a Parlamentului European, considera ca romii, care reprezinta cea mai mare minoritate etnica a Europei, se confrunta frecvent cu prejudecati, intoleranta, discriminare si excluziune. Spre exemplu, cetatenii de etnie roma din Romania continua sa fie discriminati pe piata muncii, avand in vedere faptul ca acestia prefera sa lucreze in alte state membre UE. Conform unui studiu realizat in 2012 privind migratia, 67,6% dintre romi care au plecat in Italia au indicat gasirea unui loc de munca drept principalul motiv pentru plecarea din tara. Aceeasi situatie se regaseste si in cazul celor care au migrat in Spania, tara in care peste 60% dintre romii bulgari si romani au beneficiat de consiliere pentru gasirea unui loc de munca.

De asemenea, romii continua sa fie subiect de discriminare si in ceea ce priveste accesul la serviciile publice si prezentarea in mass-media, aceste atitudini fiind alimentate de stereotipuri negative si prejudecati care sunt puternic prezente in mentalitatea publica.

"Astazi sarbatorim Ziua Internationala a romilor! Ar trebui sa fie o zi in care putem sa spunem ca romii se bucura de egalitate de sanse in obtinerea unui loc de munca, de acces la servicii publice, la o locuinta decenta si o educatie adecvata pentru copii, dar, din pacate, cu toate eforturile facute la nivel european odata cu adoptarea Strategiei privind integrarea sociala ?i economica a romilor in Europa, nu putem afirma ca s-a imbunatatit situatia acestora.
In calitate de raportor din partea socialistilor si democratilor europeni pe raportul privind " Aspectele de gen ale Cadrului european aferent strategiilor de incluziune nationala a populatiei Roma", voi solicita statelor membre UE, ca prin politicile nationale din toate domeniile care sunt relevante pentru incluziunea romilor, sa actioneze pentru a imbunatati viata celor 10-12 milioane de cetateni de etnie roma pentru a beneficia de educatie, locuri de munca, protectie si incluziunea sociala, si acces la serviciile de sanatate"
, a declarat doamna Cliveti.

 
Femeile cu dizabilitati trebuie ajutate sa se integreze pe piata muncii
Miercuri, 03 Aprilie 2013 19:47

Doamna Minodora Cliveti, membra a Comisiei pentru munca si afaceri sociale din Parlamentul European, a fost desemnata raportor din partea socialistilor si democratilor pe raportul privind "Femeile cu dizabilitati".

Aproximativ 650 de milioane de oameni la nivel mondial (aproximatix 10% din populatia intregii lumi) traieste cu o dizabilitate si se confrunta frecvent cu o multitudine de obstacole fizice si sociale. La modul general, femeile trebuie sa faca fata discriminarilor pe baza de rasa, varsta, limba, etnie, cultura, religie sau dizabilitate. Persistenta unor bariere culturale, juridice si institutionale face ca femeile si fetele cu handicap sa fie victime ale discriminarii de doua ori: ca femei si ca persoane cu handicap.

Potrivit Organizatiei Natiunilor Unite, doar 25% dintre femeile cu handicap sunt integrate pe piata muncii la nivel mondial.

Persoanele cu handicap se confrunta cu dificultati in a intra pe piata fortei de munca, dar, dintr-o perspectiva de gen, barbatii cu dizabilitati au sanse duble de a fi angajati in comparatie cu femeile cu handicap. Femeile cu handicap de munca se confrunta adesea cu inegalitati la angajare si in ceea ce priveste promovarea, la formare si reconversie profesionala, la obtinerea de credite, la plata inegala pentru munca egala si segregarea profesionala, si participa foarte rar sau deloc la procesul de luare a deciziilor economice.

Astfel, fetele si femeile de toate varstele, cu orice forma de handicap sunt printre cele mai vulnerabile si marginalizate de societate. Prin urmare, trebuie luate masuri in asa fel sa fie integrate preocuparile acestora la elaborarea politicilor sociale.

"Punerea in aplicare si executarea principiului non-discriminarii este necesara pentru a creste ocuparea fortei de munca a persoanelor cu handicap si a incluziunii sociale in toate statele membre. Trebuie sa abordam problema femeilor cu handicap, concentrandu-ne mai mult pe capacitatea partiala de munca, mai degraba decat pe incapacitatea de munca a acestora. Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui sa faciliteze, prin urmare, o abordare echilibrata a flexicuritatii in tarile lor", a declarat doamna Cliveti.

 
<< Început < Anterior 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Următor > Sfârşit >>

Pagina 24 din 40